Concluziile simularii de la Chisinau si urmatoarea etapa: Timisoara, 6 noiembrie
In orice fabrica exista o categorie de costuri pe care aproape nimeni nu o analizeaza: materialele indirecte. Lavete, carpe, materiale de curatare, manusi. Se cumpara pe criteriul pretului unitar, se consuma fara standard si se raporteaza agregat, pe un singur cont de cost.
Problema nu este pretul lor. Problema este ca efectele lor nu apar acolo unde sunt cumparate. Apar in productivitate, in rebuturi, in timpi de asteptare si in riscuri pe post. Adica exact in zonele pe care le urmarim, dar fara sa facem legatura cu cauza.
Pe 22 octombrie, la Chisinau, am testat aceasta ipoteza intr-o simulare controlata, organizata de Tork, Ansell si Kaizen Institute, in parteneriat cu Toreco.
Designul experimentului
O linie de productie simulata: presare, mascare, gaurire, asamblare. Aceleasi echipe, aceleasi piese, acelasi timp alocat. Doua runde, cu doua variabile modificate intre ele.
Runda 1: instructiuni de lucru scrise si materialele disponibile „pe raft”, fara criteriu de alegere.
Runda 2: standarde vizuale Kaizen si laveta potrivita pentru fiecare operatie, de exemplu pentru indepartarea uleiului de pe piesa inainte de mascare.
Toate materialele consumate in fiecare runda au fost colectate separat, intr-un sac pentru fiecare runda. Comparatia vizuala a fost primul indicator, inaintea oricarei discutii.
Ce au identificat participantii
Analiza de dupa simulare a fost facuta de participanti, nu de facilitatori. Cauzele notate au fost:
- lipsa comunicarii intre departamente
- lipsa unui flux clar organizat
- posturi de lucru dezechilibrate
- lipsa standardelor de lucru si a instructiunilor de autocontrol
- echipament de protectie neconform si lipsa analizei de risc pe post
- lipsa 5S
- lipsa unei matrici de comunicare si escaladare
Este relevant ce lipseste din aceasta lista: niciunul nu a scris „am avut lavete nepotrivite”. Laveta nepotrivita nu este perceputa ca o cauza. Este perceput ca un dat. Iar efectele ei se distribuie in celelalte categorii: miscari inutile, cautare, reluari, defecte de calitate, risc pe post.
Masurile propuse de echipe au urmat aceeasi logica: comunicare standardizata prin sedinte de productie, flux organizat pe posturi, standarde vizuale si autocontrol, echilibrarea liniei, echipamente adecvate pentru fiecare post, 5S pe linie si in serviciile suport, matrice de escaladare, instruire sistematica si continua.
In simulare, laveta potrivita nu a fost perceputa de participanti ca o solutie. A fost perceputa ca un standard. Iar acesta este poate cel mai valoros rezultat al exercitiului.
De ce pretul unitar este indicatorul gresit
Costul total al unei lavete se compune din:
- pretul de achizitie
- cantitatea consumata, care depinde de cat de potrivita este laveta pentru operatie
- timpul operatorului pentru cautare, stergeri repetate si reluare
- impactul asupra calitatii, de exemplu scame sau reziduuri pe piesa
- costul de gestionare a deseului
Intr-un caz documentat la un producator de anvelope, inlocuirea carpelor second hand cu lavete din hartie cu tehnologie TAD, introdusa printr-un standard de utilizare, a redus costul lunar cu 57% si deseul textil cu peste 90%. Laveta noua avea un pret unitar mai mare. Reducerea a venit din consum, din standard si din eliminarea pierderilor din jurul lui.
Ce poate verifica orice fabrica
Trei intrebari, aplicabile pe orice linie:
- Exista un standard care spune ce laveta se foloseste la fiecare operatie, sau alegerea o face operatorul?
- Se masoara consumul de lavete pe post sau pe linie, ori doar total, pe cont de cost?
- Cand apare un defect sau o intarziere, analiza de cauza ia in calcul si laveta folosita?
Daca raspunsul la oricare dintre ele este „nu”, acolo exista o pierdere care nu apare in raportare.
Pe 6 noiembrie, la Timisoara, participantii vor putea vedea in timp real cum decizii aparent minore, cum ar fi alegerea unei lavete, a unei manusi sau definirea unui standard de lucru, influenteaza performanta unui proces de productie. Exact acolo unde se ascund cele mai multe pierderi nevazute.
Simularea este organizata de Tork, Ansell si Kaizen Institute, in parteneriat cu Bunzl.
